Costurile fixe rămân aproape aceleași indiferent de cât vinzi, iar cele variabile cresc sau scad odată cu vânzările. Separarea lor îți arată de la ce volum firma începe să câștige. Explicațiile pentru antreprenori de pe FiscalPress pornesc de la această distincție simplă.
Ce sunt costurile fixe
Costurile fixe sunt cheltuielile pe care le plătești chiar și într-o lună fără nicio vânzare. Intră aici chiria spațiului, abonamentele, salariile stabile, asigurările și, de multe ori, contabilitatea. Ele nu dispar când comenzile scad, de aceea apasă cel mai tare într-o perioadă slabă.
Ce sunt costurile variabile
Pe FiscalPress, aceste noțiuni apar mereu legate de deciziile de zi cu zi ale unei firme mici. Costurile variabile apar doar când produci sau vinzi. Sunt materia primă, ambalajele, transportul unei comenzi, comisioanele și, în unele cazuri, plata la bucată a colaboratorilor. Dacă nu vinzi nimic, ele sunt aproape de zero.
Zona gri: costurile mixte
Nu orice cheltuială intră clar într-o categorie. Factura de energie, de pildă, are o parte constantă și una care crește cu activitatea. Soluția este să o împarți în două, pe baza facturilor din mai multe luni, și să treci fiecare parte la locul ei.
Cum le separi în patru pași
1. Fă lista tuturor cheltuielilor firmei dintr-o perioadă reprezentativă, preluată din extrase și facturi. 2. Pune fiecare cheltuială într-una dintre cele trei coloane: fixă, variabilă sau mixtă. 3. Împarte cheltuielile mixte în partea constantă și partea care urmează volumul. 4. Calculează costul variabil pentru o unitate vândută, adică pentru un produs sau o oră de serviciu.
Ce poți decide cu aceste cifre
Cu separarea făcută, ai trei răspunsuri utile:
- punctul de echilibru: câte unități trebuie să vinzi ca să acoperi toate costurile fixe;
- marja pe unitate: diferența dintre preț și costul variabil, adică ce rămâne pentru acoperirea costurilor fixe și pentru profit;
- riscul: cu cât ai mai multe costuri fixe, cu atât o scădere a vânzărilor te lovește mai tare.
Formula punctului de echilibru este simplă: costurile fixe împărțite la marja pe unitate. Dacă un produs aduce o marjă mică, vei avea nevoie de mult mai multe vânzări ca să iasă firma pe plus.
Un exemplu fără cifre exacte
Să zicem că ai o cafenea mică. Chiria și salariul baristei sunt costuri fixe. Boabele, laptele și paharele sunt costuri variabile, pentru că se consumă cu fiecare băutură. Dacă marja pe cafea este mare, câteva zeci de cafele pe zi pot acoperi costurile fixe. Dacă introduci o ofertă care scade prea mult marja, ai nevoie de mult mai multe vânzări ca să rămâi pe același nivel.
Greșeli frecvente
Antreprenorii mici amestecă adesea cheltuielile personale cu cele ale firmei sau uită costurile mici care se repetă, ca taxele bancare. Alte greșeli sunt ignorarea TVA, care nu este un cost al firmei, dar influențează prețul de listă, și folosirea unui singur an de cifre fără să iei în calcul sezonul. Despre modul în care funcționează TVA ai nevoie de explicații separate, pentru că regulile depind de situația fiecărei firme.
Ce faci în continuare
Refă tabelul o dată pe trimestru și compară-l cu cel anterior. Dacă un cost fix crește, verifică dacă îl poți negocia sau reduce. Dacă marja scade, ajustează prețul sau costul variabil. Mai multe idei pentru o firmă mică găsești pe FiscalPress.
